Pana atunci, “Inside a Friendly Game“:

Cele mai importante accesorii cand lucez un astfel de cadru sunt trepiedul si telecomanda. De ce? Foarte simplu: pentru ca imi permit sa acord  o atentie deosebita fiecarui element din fotografie, pe rand, dupa care, intreg cadrul se poate compune foarte usor. Incepem cu cadrul “gol”:

Dupa care, continuam cu fiecare element al fotografiei. In acest cadru, personajele interactioneaza doi cate doi, asa ca am putut exersa mai mult cu fiecare dintre ei in parte, pana am obtinut ‘expresia’ dorita.

Cel mai important lucru este mentinerea unei atmosfere destinse. Trebuie sa te distrezi ca sa faci treaba buna! :b

Si evident, acest lucru nu a fost o problema in cazul de fata! :b

Urmeaza selectia celor mai bune cadre din fiecare element si compunerea lor peste funal:

Grija mare la suprapuneri.

Si iata-i, in final, toti sase in acelasi cadru.

Dupa cateva scamatorii fotoshopistice:

Enjoy! Happy Shooting & Photoshoping! :b

Imi place natura, dar imi plac de o mie de ori mai mult drumetiile. Excursiile, calatoriile. Sa nu stau acasa. Parca e mai interesant sa fotografiezi in creierul muntilor decat in curtea din spatele casei. Orice pretext imi e de ajuns pentru a o lua la drum. Si ce pretext mai bun decat sa fotografiezi nuduri in creierii muntilor?

-

Secretul pentru reusita unei astfel de ‘escapade’ este planificarea. Si planificarea. Si din nou, planificarea! Fara sa vreau sa devin plictisitor, daca totul este planificat si organizat, sansele sa apara rezultate notabile cresc considerabil. Transportul, cazarea, locatiile, styling-ul, conceptele, toate acestea ar trebui sa fie cunoscute inainte de plecare. O doza de improvizare ar putea avea efecte benefice asupra creativitatii, dar cel putin partea logistica ar trebui sa mearga ca ceasul pentru a evita nervii care ar putea aparea. Este de asemenea treaba voastra sa pastrati o atmosfera degajata, fara tensiune, in care toata lumea care participa sa se simta bine si sa poata intra intr-un ‘mood’ creativ. Cateva sfaturi din experientele avute pana acum:

1. Lucrati cu modele cu care ati mai lucrat pentru a evita surprizele.
2. Verificati ce fel de conditii de cazare suporta modelele (daca e cazul) si conformati-va.
3. Daca modelul nu e confortabil, nu iese fotografia
4. Daca lucrati in conditii de frig (apa rece, zapada, frig), planificati bine de tot toate detaliile cadrului (compozitie, expunere, acumulatori, carduri, film, atitudini etc) si lucrati-l apoi cat mai repede posibil.
5. Nu insistati prea mult cand vedeti ca ceva nu merge.
6. Comunicarea cu modelul este vitala. Trebuie sa-i explicati cadrul si ce ‘pose’-uri, atitudini doriti.
7. Cereti feedback si stimulati participarea cu idei din partea modelului.
8. Aduceti cel putin inca o persoana pentru ajutor. Sunt foarte multe de facut pe langa pozat, daca ramane pe voi sa le faceti pe toate, mai mult veti alerga decat veti poza.

Iar in caz ca nu vreti sa va bateti capul cu toate aceste aspecte logistice, exista solutii. :b

Happy shooting! :b

Provocari: Tema mi se pare extrem de plictisitoare si fada. Un portret pe fundal alb are sanse maxime sa fie tern si sters. Cerintele specifice ale lucrarii m-au impiedicat sa folosesc orice fel de umbre, degradeuri sau culoare pe fundal. Trebuia ca portretele sa aiba ‘volum’ si ‘pop’ cu tot cu aceste restrictii.

Solutii:
Am ales sa pozez fiecare membru al echipei separat, urmand ca ei sa fie alaturati la post-procesare, din urmatoarele considerente:

1. Iluminare perfecta pe fiecare, schema de iluminare s-ar fi complicat mult daca ii pozam impreuna
2. Posibilitatea de a lucra cu fiecare membru in parte la expresii, atitudini. Este extrem de dificil sa obtii ‘look’-ul pe care ti-l doresti in acelasi cadru, de la toti trei (mai ales ca nu vorbim aici de modele profesioniste)
3. Diminuarea diferentelor extreme de talie dintre ei, care ar putea duce la discutii viitoare sau ar putea proiecta o imagine ne-unitara
4. Daca in timp, un membru nou se alatura echipei sau un membru al echipei pleaca sau este inlocuit, este foarte usor de modificat imaginea site-ului

Mai jos este un exemplu cu toti trei pozati in acealasi cadru:

iar aici unul compus din trei fotografii:

Am atasat aici si psd-ul in caz ca vreti sa va mai jucati cu cei trei pe layere si masti.

Schema de iluminare a fost destul de complicata, cu trei lumini (daca aveam patru, probabil ca le foloseam pe toate patru). Una a fost plasata overhead si a fost orientata spre fundal printr-o umbrela alba cu unicul scop de a ‘arde’ complet fundalul. Un efect secundar ar fi faptul ca o cantitate de lumina se mai reflecta din fundal si face contur pe subiect, dar putina. Doua softboxuri strip au fost plasate in plan cu subiectul pentru a nu aplatiza lumina prin crearea de umbre pe fata si pe haine.

Este foarte important sa reusesti sa creezi o atmosfera destinsa, mai ales daca trebuie fotografiati oameni care nu sunt obisnuiti sa fie in centrul atentiei. Pe vremea suprematiei filmului, in prima ora de pozat, fotografii experimentati nu puneau film in aparat, fara sa-i spuna modelului si trageau cu unicul scop de a destinde modelul. Digitalul rezolva aceasta problema, dar nu va asteptati la rezultate in 5 minute, vorbiti cu persoana si faceti poze la inceput doar pentru a o destinde. Aratati-i cate o poza din cand in cand, va primi incredere atat in sine cat si in voi.

Din fotografii trebuie sa reiasa atat atmosfera linistita, de relaxare cat si nebunia din timpul petrecerilor.

Pentru ca farmecul acestei terase este tocmai mood-ul ei, toate fotografiile realizate sunt cu terasa populata cu clientela. Cadrele statice folosesc lumina disponibila care creaza o atmosfera deosebita. Cele din timpul petrecerii folosesc unul sau doua flashuri pentru “inghetarea” momentelor, combinate cu timpi lungi de expunere pentru pastrarea atmosferei. Cum? Si flash si timp lung? De ce?

Expunerea la lumina ambientala este influentata de:
- timpul de expunere, diafragma, sensibilitate
Expunerea la lumina blitului este influentata de:
- diafragma, sensibilitate, puterea flashului si distanta la care se afla el fata de subiect.

Cum? Nu si timpul de expunere? Nu! Cel putin cat timp acesta este mai lung decat timpul specificat al aparatului pentru sincronizarea cu flashul. Adica o fotografie realizata cu flash, intr-o camera complet intunecata cu toate setarile identice in afara de timpul de expunere vor arata identic. (daca timpii de expunere se afla in intervalul inchis [timp minim de sincronizare, bulb]).

Ce inseamna toate acestea in lumea reala? Inseamna ca putem balansa lumina flashului cu diversele tipuri de lumina ambientala existente la un moment dat, doar din joaca cu setarile aparatului si ale flashului, presupunand ca modificarea luminii ambientale este dincolo de controlul noastu (lumina diurna, discoteca, restaurant etc). O combinatie iso+diafragma+putere flash va da o expunere corecta sub lumina flashului dupa care se va putea seta un timp astfel incat el, in combinatie cu iso si diafragma sa dea o alta expunere pentru lumina ambientala. Si aici putem “forta” putin regula de aur a timpului undeva la 1/f pentru a nu avea fotografii “miscate” deoarece expunerea subiectului se va face in intervalul cat sta “aprins” flashul. Adica foarte scurt. Acesta va “ingheta” actiunea, oricat de lung ar fi timpul de expunere care va permite luminii ambientale sa-si lase si ea amprenta in cadrul respectiv. Iar daca fundalul va fi “putin” miscat va adauga doar la farmecul si atmosfera cadrului.

Poate suna complicat, dar sunt sigur ca daca veti pune mana efectiv si va veti juca si experimenta, totul se va clarifica!

“Happy Shooting!”

Blendele functioneaza dupa principiul: “cu cat mai mari, cu atat mai bine” si daca s-ar putea sa fie si ovala, cu atat mai bine. Depasiti cat mai rapid faza “parasolar de masina” desi poate functiona ca solutie de urgenta si investiti 30 de euro intr-o blenda ovala, cat mai mare.

Un lens lung ajuta pentru a obtine acest “look”, pentru aceste sample-uri am folosit 135mm la f2 pentru o separatie puternica a modelului de fundal si pentru acel bokeh laptos, dar un 70-200 cu f2.8 sau chiar f4 s-ar descurca de minune cu acest job. Teoretic, cu orice peste 50mm ar trebui sa va descurcati cu brio, dar din ce am vazut, in acest gen de fotografie multa lume prefera obiective cat mai lungi pentru o aplatizare cat mai puternica a planurilor dar si o separatie drastica a subiectului de fundal. Nu uitati de 85mm daca sunteti in cautarea unul obiectiv pentru aceste gen de fotografie.

Expunerea va va ajuta de asemenea la realizarea unei separari de fundal. Plasati modelul in umbra, folositi blenda pentru a da lumina de “fill” si expuneti pentru piele. Fundalul va fi la cel putin doua stopuri mai jos.

Pe scurt:
Avantaje blenda:
- cost mic fata de orice blituri
- usoara, transport facil
- lumina cu ‘look’ si ‘feeling’ natural

Dezavantaje blenda:
- dependenta de vreme/soare
- necesita un asistent sau un stativ
- incomod de folosit cateodata
- nescalabila precis

Intro mascat

Ajungem la lucruri serioase. Este probabil una din cele mai puternice/folositoare facilitati ale Photoshopului. Masca unui layer. Decat sa ma chinui sa explic CE este, prefer sa descriu un mic exercitiu pentru ca fiecare sa descopere singur ce este masca:

Deschidem un nou fisier gol (Cmd/Ctrl + N) pe care setam culoarea backgroundului Albastru. Apoi creem inca un layer. Sa-l redenumim TOP si sa-l umplem cu rosu. Daca aveti probleme cu colorarea layerului TOP in rosu, incercati cu incredere aici. Bun, imaginea acum ar trebui sa arate ca un dreptunghi rosu pentru ca layerul TOP este ‘peste’ layerul Background care ar trebui sa fie albastru. Puteti verifica acest lucru activand si dezactivand “ochiul” layerului TOP.

Acum, cu layerul TOP activat, folosind butonul Add Layer Mask din Layer Palette, creati o masca. Un dreptunghi alb ar trebui sa apara in Layer Palette in dreptul layerului TOP. Felicitari, ati creat prima masca de layer!

Cu un click pe acest dreptunghi puteti selecta masca si folosind un brush negru pictati ceva pe masca. Veti observa ca zonele unde ati pictat vor aparea Albastre. De ce? Pentru ca acolo unde pictati pe masca zona respectiva a layerului va deveni invizibila, “mascata”. Drept pentru care se vede layerul de dedesubt “prin” masca.

De ce este acest feature atat de puternic si important?

1. Permite editari non-distructive pe parti din imagine
2. Permite imbinarea mai multor elemente intr-o imagine
3. Ofera o flexibilitate sporita pentru ca mastile pot fi tratate/editate ca niste imagini grayscale (selectii, filtre etc) si sunt intuitive

Sa le vedem pe rand la treaba:

Editari cu masti

1. Sa zicem ca vrem sa aplicam o corectie de Levels pe o zona a fotografiei. Din acelasi ciclu: schimbarea culorii ochilor sau albirea dintilor. Sa vedem un mic exemplu. Rezultatele vor fi exagerate, in scop demonstrativ. Pe un “Adjustment Layer” de “Color Balance” desenam o masca peste zonele pe care le dorim ‘ferite’ de ajustarile noastre (in acest caz, tot, in afara de iris), dupa care ne putem juca cu reglajele de culoare ale Tool-ului.

2. Mai multe elemente din fotografii diferite pot fi foarte usor imbinate cu ajutorul mastilor. In loc sa va chinuiti sa decupati prin selectii elemente din mai multe fotografii pe care sa le combinati apoi impreuna, suprapunem pur si simplu, mai multe fotografii si mascam elementele din ele de care nu avem nevoie. Din motive de ‘criza’ de surse, am folosit aceeasi fotografie, dar va puteti cu usurinta imagina cum functioneaza:

3. In modul de editare a unei masti avem multiple posibilitati. O masca va fi tratata ca un grayscale si ii pot fi aplicate orice efecte, brush-uri sau editari care se pot aplica oricarei fotografii. In exemplul de mai jos veti vedea aplicarea unui gradient pe o masca, dupa care putina “pictura” cu un brush negru soft pe ea:

Quick Tips:
- Alt + Add Layer Mask Button = Adauga o masca complet neagra.
- Alt + Click pe o masca = Intrare in modul de editare a mastii.
- Selection urmat de Add Layer Mask = Adauga o masca pe layerul activ in forma selectiei.
- Unlink intre masca si layerul sau permite mutarea layerului fara mutarea mastii.
- “/” apasat cand un layer cu masca este activ va afisa Quick Mask-ul. (un fel de live view pentru masti)

Happy Photoshoping! :)

Incepem cu Hotel Lido din Timisoara:

Specific: Hotelul de patru stele se adreseaza in principal turismului de tip business si este situat intr-o zona aglomerata a orasului.

Provocari: Fotografiile trebuie sa reflecte atat dotarile hotelului cat si designul interior de bun gust si atmosfera calda si primitoare a sa. Cadrele exterioare ar trebui sa “scoata” putin hotelul din mijlocul “nebuniei urbane” in care se afla.

Solutii: Fotografiile de interior sunt luminate in principal cu flash bounced din tavan pentru a reda o lumina calda si familiara, balansata cu lumina ambientala. Pentru incaperile mai largi am folosit o umbrela de difuzie (alba translucida) pentru o imprastiere cat mai uniforma a luminii.
Cadrele de exterior au postprocesare intensa care a inclus: corectii de perspectiva, blending de expunere si eliminarea cladirilor din fundal care deranjau. (link catre un post viitor despre ’scoatere elemente din cadru, selectii pe canale etc’)

Largirea gamei dinamice a unui cadru fara HDR

Problema cu cadrul de mai jos a fost gama sa dinamica extrem de larga, de la cerul de dimineata foarte luminos la partea de jos din umbra, extrem de intunecata. Una din optiunile pe care le aveam la dispozitie pentru a-l expune era evident HDR-ul (trei cadre cu trei expuneri diferite, imbinate mai tarziu pe calculator intr-o singura imagine cu gama dinamica largita), dar incerc sa ma las :) si in plus nu se potrivea “look”-ul mai ‘extrem’ al HDR-ului cu locatia mai ’selecta’ a deck-ului cu jacuzzi a hotelului.

Solutia a fost folosirea unui filtru ND gradual pentru ‘inchiderea’ cerului si a unui flash remote pentru a lumina partea de jos din umbra. Imaginea obtinuta a castigat in volum datorita luminii flashului si in dramatism datorita degradeului de pe cer. Acest balans dintre lumina si umbra, greu perceptibil cu ochiul liber datorita gamei sale dinamice extrem de largi, transforma un cadrul posibil banal in ceva deosebit. Imaginea te face sa-ti doresti sa fii acolo, racorindu-te la umbra barului cu un cocktail rece sau de ce nu, pe un sezlong la plaja, desi este capturata intr-o dimineata racoroasa de septembrie.

“Fixarea” obiectivelor

Cand lucrati in sedinte foto organizate, folositi cat se poate de mult obiective fixe. Daca nu aveti unul, cumparati-va. Pe ce focala? Greu de dat un verdict clar. Depinde mult de genul abordat si de stilul personal. 24mm, 35mm, 50mm, 85mm, 135mm, 200mm, oricare optiuni viabile in functie de ce vreti/va place sa faceti.
De ce? Primul argumentul ar fi caltiatatea optica (nu mai detaliez) si al doilea ar fi ca folosirea unui obiectiv fix si a unui trepied va va face mai atenti la compozitie si incadrare, va va scuti de multa munca mai tarziu si va produce un numar mai mare de cadre bune. Pe langa stabilitate, trepiedul asigura si repetabilitatea cadrului, in special cand lucrati cu lumini si faceti teste sau experimentati.

Lumina moale = lumina glamour

Tema sedintei din care vedeti aici cateva imagini a fost: glamour cu o singura sursa de lumina. Am folosit un head de 420W cu un softbox de 90×60cm (pentru a crea lumina ‘moale’ specifica genului), inclinat la 45 de grade, din lateral.

Softboxul e plast astfel pentru a crea umbre ‘moi’ pe fata si volum prin umbrele pe care le lasa pe fundal. Lumina de modelare joaca un rol vital aici pentru ca te poti invarti cu sursa de lumina in jurul modelului pentru a vedea de unde creaza efectul cel mai placut.

Beer boom

Aici e un exemplu clasic de lumina soft de sus. Cadrul este tras cu 50mm, de pe trepied pentru ca am urmarit in special plasarea fotoliului in centrul cadrului. Folosirea unei telecomenzi este de asemenea recomandata pentru ca ’scoate’ fotograful din spatele aparatului si permite o interactiune mai buna cu modelul. De foarte multe ori conteaza contactul vizual model-fotograf, acesta devenind mai mult decat ‘o voce din spatele aparatului’. Strategia poate sa aiba si efecte neplacute, daca priveam cadrul alaturat prin vizor poate observam ca tocul pantofului stang este taiat.

Am ales aceasta locatie in special datorita texturii tapetului asa incat am acordat o grija deosebita luminarii lui. Un softbox plasat vertical in apropierea unui fundal va crea un degradeu fin de lumina pe acesta. Se pot crea efecte interesante din aceasta joaca de lumina.

Lumina de sus este una din preferatele mele. Dura, moale, nu conteaza, de sus sa fie. Evident, un ‘boom’ mi-a fost devreme pe lista de cumparaturi. Dar l-am folosit foarte rar din doua motive: se manevreaza foarte greu si inspira neincredere si discomfort modelelor care trebuiau sa pozeze sub el.  Si pentru ca un alt boom mai solid ar fi foarte greu si foarte scump, am optat pentru versiunea de boom” cu comanda” vocala. Acesta se manevreaza foarte usor si de multe ori ajuta la destinderea modelelor. Costa doar cate o bere.

Shrek: Photoshop is like onions.
Donkey: Because they stink?
Shrek: No.
Donkey: Because they make you cry?
Shrek: NO. Layers! Onions have layers! Photoshop has layers! You get it? They both have layers. [sighs]

_

Subtitlu:If you’re using Photoshop and you’re not using Layers, you’re not doing it right!

Nimic mai adevarat. Nimeni nu poate sa spuna ca stapaneste Photoshop-ul pana nu stapaneste cunostinte de folosire a Layer-elor. Ce sunt ele? O traducere precisa ar fi “strat”, dar vom folosi in continuare cuvantul Layer pentru a putea relationa mai usor cu interfata programului.

Beneficiile majore ale folosirii lor ar fi:
1. Aplicarea de corectii non-destructive
2. Segmentarea workflow-ului
3. Masti si opacitati
4. Editari/efecte avansate.

Sa le luam pe rand:

1. Aplicarea de corectii non-destructive

ASA NU:

_

Ce veti putea citi aici? Scurte tutoriale de folosire a luminii in fotografie, workflow si procesare, teste si review-uri de echipamente foto si scurte relatari despre proiecte foto.

_